Ghid de conversaţie german        Listă de fraze uzuale

 

Germana este vorbită ca limbă oficială în Germania, Austria, părţi din Elveţia, Liechtenstein. Este de asemenea vorbită în departamentul francez Alsace (germană: Elsass), în provincia italiană Alto Adige (germană Südtirol), părţi din Luxemburg şi o mică parte din Belgia.
Ca şi în multe alte limbi europene, există două conjugări ale verbului pentru persoana a II, pentru a exprima felul relaţiei între vorbitor şi ascultător. Dacă eşti familiarizat cu cineva, foloseşte du; dacă relaţia este pur formală, foloseşte Sie. În comparaţie cu limba română, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru "Dumneavoastră". Dacă vorbeşti cu cineva, pe care-l apelezi cu numele mic foloeşte forma du. Din punct de vedere gramatical, forma Sie este persoana a III-a plural. (Nu întreba de ce.) În ghidul de conversaţie, prima formă este du, a doua este Sie.
Există trei genuri ale substantivului: feminin, masculin şi neutru. Articolul substantivului depinde de genul său: die (f), der (m) şi das(n).
În plus, limba germană foloseşte declinări pentru substantive. Există patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ şi acusativ. Fiecare dintre ele depinde de genul şi numărul substantivului.
O particularitate a limbii germane, este că toate substantivele, chiar şi cele din mijlocul propoziţiei, încep cu literă mare.
Există foarte multe şi foarte diferite dialecte în ţările vorbitoare de germană. Un german din nord şu unul din sud s-ar înţelege foarte greu, dacă ambii şi-ar vorbi dialectele regionale. Binenţeles, toată lumea înţelege limba standard, dar nu toată lumea poate să o vorbească corect. În general, cu cât vi de mai din sud, cu atât înţelegi mai greu dialectul.
Pe linia de coastă din nord, multă lume vorbeşte un dialect numit Plattdüütsch. Unii spun că ar fi o limbă distinctă, de sine stătătoare, apropiată de olandeză şi germană.
Germana vorbită în partea germană a Elveţiei se numeşte Schwyyzerdüütsch.

LISTĂ DE FRAZE UZUALE

De bază

Salut. Alo. 

Hallo. (Halo)

Bună. (informal) 

Hi. (HAI)

Ce mai faci? / Ce mai faceţi?

Wie geht's? (Vii ghets?)
NOTĂ: În germană, asta este chiar o întrebare, nu doar o formă de salutare. Deci, mai bine rămâneţi la 'Hallo' .

Bine, mulţumesc. 

Danke, gut. (Danche, gut)

Cum te cheamă? 

Wie heißt du? / Wie heißen Sie? (Vii haist du? / Vii haisăn Zii?)

Numele meu este ______ . 

Ich heiße ______ . (Ihi haise _____ .)

Încântat de cunoştiinţă. 

Sehr angenehm. (Zer anghenem)
NOTĂ: Mai degrabă în utilizarea formală a limbii.

Te rog / Vă rog. 

Bitte. (Bitte)

Mulţumesc. 

Danke. (Danche)

Cu plăcere. 

Bitte. (Bitte)

Da. 

Ja. (Ia)

Nu. 

Nein. (Nain)

Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (captarea atenţiei) 

Entschuldigung. (Entşuldigung)

Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (pardon) 

Entschuldigung. (Entşuldigung)

Îmi pare rău. 

Tut mir Leid. (Tut mir laid)

La revedere 

Auf Wiedersehen. (Auf Viiderzeeăn.)

Pa (informal) 

Tschüß. (Cius)

Nu vobesc [bine] germana. 

Ich kann nicht [so gut] deutsch. (IŞ can niŞt [zo gut] doitş)

Vorbiţi româna? 

Sprichst du / Sprechen Sie rumänisch? (Şprihst du / Şprehăn zII RU-me-niŞ?)

Vorbeşte cineva de aici româna? Kann hier jemand rumänisch? (Can hir iemand rumeniş?)

Ajutor! 

Hilfe! (Hilfe!)

Bună dimineaţa. 

Guten Morgen. (Gutăn Morghen)

Bună seara. 

Guten Abend. (Gutăn Abănd)

Noapte bună. 

Gute Nacht. (Gute Naht)

Nu înţeleg. 

Ich verstehe es nicht. (IŞ fărŞtee niŞt)

Unde este baia? 

Wo ist die Toilette? (Vo ist di toalette?)

Probleme

Lasă-mă în pace. 

Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasăn Zii miŞ in Ruee)

Nu mă atinge / atingeţi! 

Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasăn Zii miŞ niŞt an)

Chem poliţia. 

Ich rufe die Polizei. (Ih rufe dii Poliţai)

Poliţia! 

Polizei! (Poliţai!)

Stai! Hoţ! 

Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Diib!)

Am nevoie de ajutor. 

Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (IŞ brauhe daine / Ire Hilfe)

Este o urgenţă. 

Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal)

M-am pierdut. 

Ich habe mich verirrt. (IŞ habe miŞ fărirt)

Mi-am pierdut bagajele. 

Ich habe meine Tasche verloren. (IŞ habe maine Taşe fărloren)

Mi-am pierdut portmoneul. 

Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...IŞ habe main portmonéh fărloren)
Notă: Portmonnaie este de origine franceză, dar folosit în germană.

Sunt bolnav. 

Ich bin krank. (IŞ bin cranc)

Sunt rănit. 

Ich bin verletzt. (IŞ bin fărleţt)

Am nevoie de un doctor. 

Ich brauche einen Arzt. (IŞ brauhe ainăn Arţt)

Pot să folosesc telefonul tău / dvs.? 

Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can iŞ dain / Ir Telefon benuţăn)

Numere

1 

eins (ains)

2 

zwei (ţvai)

3 

drei (drai)

4 

vier (fir)

5 

fünf (fiunf)

6 

sechs (zex)

7 

sieben (ziiben)

8 

acht (aht)

9 

neun (noin)

10 

zehn (ţen)

11 

elf (elf)

12 

zwölf (zvoelf)

13 

dreizehn (draiţen)

14 

vierzehn (firţen)

15 

fünfzehn (fiunfţen)

16 

sechzehn (zexţen)

17 

siebzehn (zibţen)

18 

achtzehn (ahtţen)

19 

neunzehn (noinţen)

20 

zwanzig (ţvanţig)

21 

einundzwanzig (ain und ţvanţig)

22 

zweiundzwanzig (ţvei und ţvanţig)

23 

dreiundzwanzig (drai und ţvanţig)

30 

dreißig (draisih)

40 

vierzig (firţih)

50 

fünfzig (fiunfţih)

60 

sechzig (zexţih)

70 

siebzig (zibţih)

80 

achtzig (ahtţih)

90 

neunzig (noinţih)

100 

(ein)hundert (hundărt)

200 

zweihundert (ţvei hundărt)

300 

dreihundert (drai hundărt)

1000 

(ein)tausend (tauzănd)

2000 

zweitausend (ţvai tauzănd)

1.000.000 

eine Million (aine milion)

1.000.000.000 

eine Milliarde (aine miliarde)

1.000.000.000.000 

eine Billion (aine bilion)

numărul _____ (tren, autobuz, etc.) 

Nummer _____ (număr)

jumătate 

halb (halb)

jumătatea 

die Hälfte (dii helfte)

mai puţin 

weniger (venigăr)

mai mult 

mehr (mer)

Timp

acum 

jetzt (ieţt)

mai târziu 

später (spetăr)

înainte 

vor (for)

dimineaţă 

Morgen (morgăn)

dimineaţa 

morgens (morgăns)

mâine dimineaţă 

morgen früh (morgăn friu)

după-amiază 

Nachmittag (nahmittag)

după-amiaza 

nachmittags (nahmittags)

seară 

Abend (abănd)

seara 

abends (abănds)

noapte 

Nacht (naht)

noaptea 

nachts (nahts)

Ceasul

ora unu 

ein Uhr (ain Ur)

ora două 

2 Uhr (ţvei Ur)

prânz 

12 Uhr sau Mittag (ţvoelf Ur sau Mittag)

ora treisprezece 

13 Uhr (draiţen Ur)

ora paisprezece 

14 Uhr (firţen Ur)

miez de nopţii 

Mitternacht sau 0 Uhr sau 24 Uhr (mittărnaht sau nul Ur sau firundţvanţih Ur)

Durată

_____ minut(e) 

_____ Minute(n) (Minute (Minutăn))

_____ oră(ore) 

_____ Stunde(n) (Ştunde (Ştundăn))

_____ zi(le) 

_____ Tag(e) (Tag(e))

_____ săptămână(săptămâni) 

_____ Woche(n) (Vohe (Vohăn))

_____ lună(luni) 

_____ Monat(e) (Monat (Monate))

_____ an(i) 

_____ Jahr(e) (Iar(e))

Zile

astăzi 

heute (hoi-te)

ieri 

gestern (GES-tàrn)

mâine 

morgen (MOR-găn)

săptămâna aceasta 

diese Woche (DII-ze VO-he)

ultima săptămână 

letzte Woche (LEŢ-te VO-he)

săptămâna următoare 

nächste Woche (NEX-te VO-he)

Luni 

Montag (MON-tak)

Marţi 

Dienstag (DIINS-tak)

Miercuri 

Mittwoch (MIT-voh)

Joi 

Donnerstag (DO-nărs-tak)

Vineri 

Freitag (FRAI-tak)

Sâmbătă 

Samstag (ZAMS-tak)

Duminică 

Sonntag (ZON-tac)

Luni

Ianuarie 

Januar (Ianuar)

Februarie 

Februar (Februar)

Martie 

März (Merţ)

Aprilie 

April (April)

Mai 

Mai (Mai)

Iunie 

Juni (Iuni)

Iulie 

July (Iuli)

August 

August (August)

Septembrie 

September (Zeptembăr)

Octombrie 

Oktober (Octobăr)

Noiembrie 

November (Novembăr)

Decembrie 

Dezember (Deţembăr)

 Pentru mai multe informaţii.

 Cu ajutorul acestui curs gratuit de limba germana puteti invata germana online si rapid .
 https://www.facebook.com/groups/Cursdelimbagermana/
 https://www.facebook.com/DigitalPhotographyWallpapers.HD